Deciziile fac parte din fiecare moment din fiecare zi. Viețile noastre sunt în principal modelate de calitatea lor. Cu toate acestea, în ciuda semnificației masive a alegerilor noastre și a stresului pe care îl trăim în funcție de ele, petrecem puțin timp înțelegem cum facem alegeri și, mai important, cum să facem alegeri mai bune.
Din fericire, cercetările în psihologie și neuroștiință au făcut lumină asupra instrumentelor puternice pe care noi toți le putem folosi în acest scop. Citește mai departe pentru a le afla.
Deciziile tale sunt influențate de mediu și biologie
Cercetările au arătat că anumite părți ale creierului sunt implicate în mod special în luarea deciziilor, iar atunci când sunt deteriorate sau compromise în alt mod, calitatea procesului nostru de luare a deciziilor are de suferit.
Este esențial să înțelegem că deciziile noastre de la moment la moment sunt părtinitoare de ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și de biologia creierului nostru.
De exemplu, întâmpinarea unor niveluri ridicate de stres pare să ne mărească preferința pentru alegeri mai impulsive, iar deficitele de somn (precum și stresul) cresc dependența noastră de alegerile obișnuite, inconștiente, în loc de decizii bine gândite.
Câteva strategii cheie pentru îmbunătățirea procesului decizional zilnic includ: prioritizarea somnului (persoanele lipsite de somn tind să facă alegeri mai puțin sănătoase), mișcarea zilnică (oamenii pot lua decizii mai sănătoase după o rundă de exerciții fizice) și implicarea în tehnici zilnice de atenuare a stresului (cum ar fi meditația sau exercițiile de respirație).
Peste 40% din acțiunile noastre pot fi inconștiente
Unul dintre cele mai importante date atunci când vine vorba de luarea deciziilor este că peste 40% din acțiunile noastre zilnice pot fi comportamente automate, inconștiente numite obiceiuri.
Obiceiurile sunt programate atunci când facem aceleași comportamente din nou și din nou. Sunt comportamente care pot apărea aproape pe pilot automat (cum ar fi spălatul pe dinți, conducerea acasă de la serviciu sau ridicarea telefonului pentru a deschide Instagram când ești în baie). Dacă cineva te-ar întreba ce faci, ai ști, dar nu ai avea prea multă amintire (sau nicio memorie) despre motivul pentru care ai făcut-o sau că ai ales să realizezi comportamentul.
În zilele noastre, a permite comportamentelor noastre obișnuite să fie programate de mediile noastre este o mișcare riscantă. Acest lucru se datorează faptului că obiceiurile se construiesc atunci când facem ceva ușor și plin de satisfacții, iar cele mai multe activități care ating aceste semne sunt nesănătoase (a obține mâncare nesănătoasă în drum spre casă de la serviciu, ne uităm la televizor ore întregi după cină, derulăm pe rețelele de socializare în pat după ce ne trezim. ).
Vestea bună este că putem trece peste obiceiurile nesănătoase cu altele mai sănătoase. Acest lucru necesită parcurgerea unor pași specifici care învață creierul cum să programeze obiceiuri mai sănătoase.
Pentru început, încearcă să identifici câteva obiceiuri nesănătoase din viața ta și vezi dacă poți recunoaște vreun indiciu specific care te determină să te angajezi în acele comportamente.
Deciziile când vulnerabilitățile psihologice sunt “hacked”
Creierul și alegerile sunt influențate în fiecare zi din un milion de direcții diferite. Cu toate acestea, unele dintre cele mai puternice influențe asupra alegerilor noastre provin de la oameni care folosesc câteva hack-uri psihologice. Când trecem cu vederea acestea, de multe ori luarea deciziilor este cea care suferă și, ulterior, sănătatea noastră fizică și financiară.
Deoarece creierul nostru trebuie să proceseze o cantitate absolut masivă de informații în fiecare zi, se bazează pe scurtături psihologice. De exemplu, mulți dintre noi se bazează pe „înțelepciunea mulțimii” urmând comportamentele altora.
Acest lucru ar putea funcționa bine dacă oamenii pe care i-am urmărit ar face alegeri care au sens pentru noi. Dar de prea multe ori acum cădem victimă agenților de marketing care folosesc acest lucru împotriva noastră. Luați, de exemplu, câteva recenzii bine plasate de cinci stele sau un expert în sănătate binecunoscut care pledează pentru niște junk food pe care nu le-ați fi luat în considerare altfel.
Un alt exemplu în acest sens este înclinarea spre raritate, care descrie dorința noastră crescută de a avea ceva dacă este rar sau altfel greu de găsit.
Așa se explică cumpărăturile noastre impulsive din vânzări „Numai astăzi!”, ceasuri de numărătoare inversă pe paginile de plată ale site-ului web sau trucuri de marketing care creează în mod artificial limite pentru numărul de articole pe care le putem cumpăra. Există un număr nesfârșit de aceste scurtături psihologice, dar cunoașterea doar a câtorva dintre ele poate fi de mare ajutor pentru a vă permite să vedeți când se fac hack-uri similare creierului dvs.
Citește și 10 întrebuințări ale zațului de cafea.