Guvernul României va introduce sistemul de muncă flexibilă Kurzarbeit. Această metodă este folosită de multe țări, precum Germania, unde Kurzarbeit a ajutat companiile să facă față crizei financiare din 2008 și situației actuale.
„Dacă unei companii i s-a redus vânzarea cu un anumit procent, ca să nu dea afară angajaţii cu programul corespunzător, practic stabilim un program flexibil de muncă pentru angajaţi şi statul plăteşte perioada de muncă nelucrată de angajaţi”, a declarat Ludovic Orban.
Programul de muncă Kurzarbeit ar reprezenta o noutate pentru România și trebuie stabilit cadrul pentru realizarea acestui program, susține premierul Ludovic Orban. Premierul României a menționat că această măsură s-ar aplica pe o perioadă limitată, atunci când apare o perturbare majoră pe piaţă, cum ar fi actuala criză generată de COVID.
„Trebuie să fixăm cadrul. La nivelul Uniunii Europene a fost aprobat programul SURE, care este destinat decontării cheltuielilor efectuate de state pentru anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru măsurile de tip Kurzarbeit. Sigur că ideea în sine nu este foarte complicată”, a explicat premierul.
Ce este Kurzarbeit?
Kurzarbeit reprezintă un program de muncă redusă și flexibilă, fiind un mod eficient de a evita concedierile în situațiile de criză. Programul care va fi adoptat și în România prevede un parteneriat între angajatori, stat şi salariaţi, având avantaje pentru toate părţile implicate. Astfel, salariaţii îşi pot păstra contractele de muncă şi vor putea munci mai puțin. Angajatorii vor beneficia de munca salariaţilor, însă doar în măsura în care aceasta este necesară. În programul Kurzarbeit, statul va contribui cu o sumă care este mai mică decât ajutorul de şomaj pe care l-ar suporta în cazul concedierii.
Angajații vor lucra pe o perioadă de timp mai redusă sau nu vor lucra deloc, în funcție de situație. Angajatorul, împreună cu angajatul, va decide procentul cu care scade timpul de lucru, iar angajatul va primi proporţional salariul care ar trebui scutit de taxe şi statul preia parţial diferenţa până la salariul întreg.
Citește și Raport Revolut: Cheltuielile făcute de români în timpul stării de urgență.
