Celebritatea care a avut o viață privată înfiorătoare este Audrey Hepburn care și-a petrecut mulți din anii adolescenței luptând în secret împotriva naziștilor.
Hepburn a fost și este extrem de cunoscută printre de cei mai mulți oameni ca fiind una dintre cele mai talentate actrițe a anilor 50. Iar cei care i-au citit biografia știu că a avut și o viață privată înfiorătoare.
În timpul războiului, Hepburn s-a mutat în Olanda, deoarece părinții ei credeau că este o țară neutră, ferită de invazie naziștilor. Dar se pare că s-au înșelat.
Când naziștii au întrerupt aprovizionarea cu alimente, Hepburn, pe atunci doar o adolescentă, a ajuns să sufere de malnutriție severă.
În timp ce era balerină, juca în fața unui public îngrozit de furia și forța naziștilor. Spectacolele în care juca erau ilegale. Numite zwarte avonden, sau „serile negre”, erau folosite ca o modalitate prin care artiștii suferinzi, vizați de naziști, puteau să-și facă meseria și să câștige bani. Numele de „serile negre”, proveneau de la ferestrele care erau înnegrite pentru ca germanii să nu-i descopere.
Hepburn a fost apoi principala donatoare de fonduri către Rezistența Olandeză. Aceste fonduri au ajutat la ascunderea evreilor în Țările de Jos.
„Cel mai bun public pe care l-am avut vreodată nu a scos niciun sunet la sfârșitul spectacolului meu.” Declarația ei arată că publicul nici măcar nu a putut să aplaude la sfârșitul spectacolelor ei, de frică să nu fie auziți de naziști. Cu toate acestea, Hepburn, subnutrită și înfometată a continuat să danseze.
Ea a făcut și alte lucruri curajoase în adolescență, inclusiv în timpul campaniei de bombardamente din 1944. Tânăra de cincisprezece ani a fost delegată să țină legătura cu americanii și britanicii care veneau în mediul rural pentru a primi de la aceștia mesaje și mâncare. Asta pentru că era una dintre puținele care vorbeau fluent engleza.
La un moment dat, în timp ce făcea asta, a fost văzută de poliția nazistă olandeză apropiindu-se de zona în care se afla. Calmă Hepburn a început să culeagă flori sălbatice. Poliția i-a cerut actele, apoi a lăsat-o să treacă. Dacă ar fi fost altă fată de vârsta ei, probabil că nu ar fi știut, cum să reacționeze și ar fi fost arestată de naziști.
De asemenea, Hepburn, a fost desemnată să livreze ziarul local al Rezistenței, Oranjekrant, pe care naziștii l-au interzis.
„Le-am îndesat în șosetele de lână, în pantofii mei de lemn, am urcat pe bicicletă și le-am livrat.”
Și-a dovedit curajul și atunci când a ascuns un soldat britanic în casa ei, așa cum descrie fiul ei Luca Dotti:
„Mama mi-a spus că a fost foarte riscant pentru ea –era un străin în uniformă, un salvator și, un erou, n-a avut cum să nu riște și a trebuit să-l ajute.”
Toate aceste acțiuni ale ei sunt atât de impresionante ținând cont că Audrey Hepburn era la acea vreme doar o adolescentă. Faptul că și-a riscat viața pentru a-i proteja pe ceilalți, i-a scos în evidență și mai mult curajul și tăria de caracter.
