Johann Hari este jurnalist și autor a trei bestselleruri New York Times (Chasing the Scream. The First and Last Days of the War on Drugs, Legături pierdute. Cauze reale ale depresiei și soluții surprinzătoare și Hoții de atenție. De ce nu te poți concentra).
A scris pentru publicații precum The Independent, The Huffington Post, New York Times, Los Angeles Times, The Guardian și este recunoscut pentru discursurile sale din cadrul TED, care au fost urmărite de milioane de oameni.
În cea mai recentă carte a sa, Hoții de atenție. De ce nu te poți concentra, Hari pornește de la ideea că trăim înconjurați de telefoane, ecrane și ne petrecem mare parte din zi verificându-ne aplicațiile de social media, fără să mai acordăm atenție lucrurilor care contează. Pentru a studia acest fenomen, el a călătorit 50.000 de km și a intervievat peste 250 de specialiști din țări precum Danemarca, America, Australia, Rusia, Brazilia sau Noua Zeelandă.
A identificat 12 cauze care duc la lipsa concentrării, precum și soluții care ne-ar putea ajuta să ne recuperăm puterea de concentrare: „Am descoperit dovezi solide despre faptul că prăbușirea capacității noastre de a fi atenți nu este, în principal, un eșec personal – al meu, al tău sau al copilului tău. Ni se întâmplă tuturor și este un fenomen generat de forțe foarte puternice”.
Autorul ne oferă 3 motive pentru care să parcurgem această carte. Primul ar fi faptul că pierderea capacității de atenție ne afectează la nivel individual și ne împiedică să ajungem la scopurile propuse, fiind mereu distrași de elemente din exteriorul nostru. Cel de-al doilea motiv ar fi că lipsa de concentrare poate crea o criză la nivelul societății, fiind mult mai greu pentru noi ca populație să ne concentrăm pentru perioade lungi de timp cu scopul de a găsi soluții la problemele actuale. Cel de-al treilea motiv este acela că doar înțelegând factorii care produc aceste efecte, vom putea începe să facem schimbări.
Printre cele 12 cauze care contribuie la criza atenției se numără: creșterea vitezei, comutarea și filtrarea; creșterea epuizării fizice și mentale; prăbușirea lecturii susținute; dezvoltarea tehnologiei care te poate urmări și manipula; creșterea incidenței de ADHD și cum răspundem la această problemă.
Prima cauză – creșterea vitezei, comutarea și filtrarea
Platformele sociale și folosirea internetului au făcut ca știrile să circule mult mai ușor și mai rapid. În același timp cantitatea de informație pe care o primim crește, fiind necesară și creșterea vitezei de procesare pentru a putea ține pasul cu ce se întâmplă în jurul nostru. Totuși, specialiști spun că „viteza mai mare înseamnă înțelegere mai puțină.” Creierul are o viteză limită cu care poate absorbi informația, iar ce trece peste limită nu poate fi înțeles în totalitate.
Profesorul Earl Miller de la MIT, care a câștigat premii mondiale în neuroștiințe afirmă că „Creierul nostru poate să producă, în plan conștient, unul sau două gânduri în același timp. Atât. Suntem extrem de limitați în gândire”. Cu toate astea, mulți dintre noi avem impresia că suntem capabili să îndeplinăm mai multe activități în mod simultan. Miller susține că ceea ce face creierul de fapt este să „jongleze”. Acest lucru nu este sesizabil în mod conștient, dar creierul se reconfigurează constant pentru a putea trece de la o activitate la alta, fapt ce duce la scăderea performanței, predispune creierul la greșeli și reduce creativitatea. Pentru a fi creativ, creierul are nevoie de timp pentru a se concentra pe o singură acțiune, astfel producându-se legături noi.
Cauza 6 – Dezvoltarea tehnologiei care te poate urmări și manipula
În urma interviurilor susținute și a studiilor analizate, Hari concluzionează că sunt 6 moduri prin care modul actual de funcționare al rețelelor sociale ne afectează atenția. În primul rând, aplicațiile sunt proiectate să ne ofere recompense frecvente precum like-uri, comentarii, creierul tânjind să primească aceste validări. Tot ce trebuie să facem este să postăm o fotografie sau câteva idei personale și să așteptăm reacția urmăritorilor. Numărul mare de platforme sociale la care ne putem conecta, dar și viteaza cu care primim răspunsuri și reacții, ne determină să comutăm mult mai rapid între sarcini. Notificările primite pe telefon ne pot întrerupe din sarcinile curente de mai multe ori pe parcursul unei zile. Mai mult decât atât, algoritmii sunt setați să învețe din comportamentul tău și să îți livreze informații sau produse cu care rezonezi. Un alt mod este reprezentat de faptul că modul de funcțioanare al acestor rețele contribuie la creșterea furiei, fapt ne face să nu mai acordăm atenție calității argumentelor. În plus, poți simți și că ești înconjurat de furia altor oameni, fapt care te face să rămâi într-o stare de vigilență. Al șaselea mod este reprezentat de faptul că aceste aplicații ne afectează nu doar ca indivizi, ci ne împiedică să ne focalizăm atenția ca societate asupra unui scop comun. Prin intermediul rețelelor sociale, poate ajunge la noi un anumit tip de informații, care să nu reflecte neapărat realitatea. O informație ne conduce la alta și ne putem trezi prinși într-un cerc, consumând date ce ne predispun sa gândim și să acționăm într-un anume fel.
Johann Hari ne ajută să conștientizăm amploarea acestui fenomen de pierdere a atenției cu care ne confruntăm mulți dintre noi și ne demonstrează că este nevoie de un efort colectiv ca să putem să ne îmbunătățim modul în care trăim:
„Un lucru îmi era acum foarte clar. Dacă noi continuăm să fim o societate de oameni care dorm extrem de puțin și care muncesc excesiv; care schimbă activitățile la fiecare trei minute; care sunt urmăriți și monitorizați de rețelele de socializare ce sunt proiectate să ne identifice și manipuleze slăbiciunile, pentru a ne determina să derulăm fluxurile de actualizări la nesfârșit; care sunt atât de stresați încât devin hipervigilenți; care consumă alimente ce determină creșteri bruște și apoi prăbușiri ale energiei; care respiră zilnic un amestec de toxine ce inflamează creierul – atunci, da, vom continua să fim o societate cu serioase probleme de atenție. ”
Interesting facts:
- În medie, directorii generali din companiile listate în Fortune 500 se pot concentra în jur de 21 de minute fără întreruperi pe zi.
- În 2017, un american obișnuit petrecea 17 minute pe zi citind și 5,4 ore pe telefon.
- Un articol din 2018 releva că angajatul britanic era implicat direct la lucru mai puțin de 3 ore pe zi.
- În Japonia, Mircrosoft a redus săptămâna de lucru la 4 zile, iar productivitatea a crescut cu 40%. Toyota a redus programul zilnic de lucru cu 2 ore, iar productivitatea mecanicilor a fost de 114%, iar profitul a crescut cu 25%.
- Astăzi, doar 56% dintre americani își iau macar o săptămână de vacanță pe an.
- Guvernul Francez a adoptat o lege în 2016, care prevede că orice companie care are mai mult de 50 de angajații trebuie să negocieze cu aceștia orele în care pot fi contactați pentru ca munca să nu interfereze cu timpul lor liber.
