O lege privind donarea de organe, care a fost introdusă pentru prima dată în Parlamentul de la Reykjavík în 2012, a fost, în cele din urmă, votată. Conform acesteia, toți islandezii vor fi considerați din oficiu donatori de organe, cu excepția cazului în care ei decid altfel, începând cu 1 ianuarie 2019.
Înainte de adoptarea actului normativ, cetățenii Islandei erau nevoiți să își exprime în mod explicit voința de a fi donatori de organe după moartea lor și puțini peste 10% au făcut-o. Acum, toți islandezii vor fi considerați donatori de organe din oficiu, cu două excepții: dacă persoana decedată a precizat în prealabil că nu dorește ca organele sale să fie îndepărtate sau dacă nu a spus nimic în această privință persoanelor apropiate. Cei care doresc să renunțe la donarea de organe vor trebui să trimită un formular către Direcția de Sănătate.
Islanda se va alinia, astfel, altor state europene în care acordul pentru donarea de organe este unul prezumat, din oficiu, și nu unul informat, cum este cel din România. Studiile efectuate în Islanda au arătat că, dacă erau întrebați, oamenii erau dispuși să își doneze organele după moartea lor în 60% dintre cazuri.
Cu o lipsă de organe disponibile, nu numai în Islanda, ci și în întreaga lume, această lege speră să scurteze timpul de așteptare pentru diverse tipuri de transplant. Statisticile la nivel mondial indică faptul că țările în care acordul privind donarea de organe este reglementat prin lege au rate mai mari de donare decât cele în care se presupune refuzul.
Noua lege prevede că Ministerul Sănătății este responsabil pentru informarea cetățenilor despre noile reglementări înainte de intrarea lor în vigoare anul viitor.
(sursă foto: sheknows)