Acupunctura este o metodă terapeutică originară din China, tot mai răspândită în Europa, ce datează încă din secolul 2 î.Hr. și constă în inserția la diferite adâncimi a unor ace lungi și foarte subțiri. Surprinzător, este recomandată și celor tripanofobi, deoarece este o tehnică foarte puțin dureroasă, iar datorită acelor, pielea amorțește temporar.
Pielea este cel mai mare organ al corpului uman și îndeplinește o serie de funcții vitale: protecție (împiedică pătrunderea agenților patogeni în organism), termoreglare (contribuie la menținerea unei temperaturi constante), ecranare (absorbția și reflecția radiațiilor solare), de comunicare (semnalizează reacțiile alergice, prezența unei boli, prin schimbarea culorii și texturii pielii).
Deși unii oameni încadrează această practică la pseudoștiință deoarece se bazează pe metode tradiționale și nu pe știință, cei care recurg la asta observă schimbări radicale în ceea ce privește tratarea anumitor afecțiuni.
Acupunctura este folosită, în principal, pentru eliberarea disconfortului asociat anumitor boli, printre care:
- Chimioterapie
- Dureri dentare
- Dureri de cap, migrene
- Dureri menstruale
- Probleme respiratorii
- Dureri lombare
- Dureri în urma travaliului
De asemenea, se recomandă și în cazul problemelor din sfera digestivă (balonări, arsuri) și a sistemului nervos (anxietate, depresie, insomnie).
Tipuri de acupunctură
1. Acupunctura tradițională chineză – cea mai comună formă utilizată în România, constă în inserarea acelor încălzite în puncte cheie din corp numite meridiane.
2. Acupunctura în stil japonez – având la bază conceptul chinezesc al meridianelor, această tehnică este una mai blândă, deoarece practicanții utilizează mai puține ace pe care le introduc la o adâncime mai mică.
3. Acupunctura coreeană – tehnica diferă de cele două anterior menționate prin utilizarea mai multor ace, de data aceasta de cupru, în locul celor standard, din oțel inoxidabil.
4. Acupunctura auriculară – constă în stimularea punctelor de la nivelul urechii.
5. Acupunctura cu laser – o metodă relativ nouă de stimulare ce utilizează fascicule laser cu energie redusă în locul acelor de acupunctură.
6. Teishein – reprezintă o formă de acupunctură fără ac, folosind “ace de presiune” ca formă de stimulare neinvazivă. Practicantul atinge pielea sau aplică lovituri ușoare.
7. Presopunctura – o combinație între acupunctură și presiune, terapeutul aplică o ușoară presiune cu degetele asupra unor puncte specifice de-a lungul meridianelor corpului.
Cum decurge o ședință de acupunctură?
În general, media este de 10 ședințe de acupunctură. Numărul variază în funcție de afecțiunea tratată și severitatea acesteia. Planul de tratament implică 1-2 ședințe pe săptămână ce durează în jur de 30-40 de minute.
1. Inserarea acelor de acupunctură încălzite în anumite puncte de pe corp. De obicei se utilizează între 5 și 20 de ace.
2. Terapeutul poate mișca sau răsuci ușor acele, după care aplică impulsuri electrice ușoare pe ace sau căldură.
3. Acele rămân în poziție între 10 și 30 de minute, după care sunt îndepărtate.
Deși riscurile asociate acestei practici sunt foarte mici, în special dacă sunt realizate de profesioniști, acestea trebuie luate în considerare. Efectele secundare cel mai des întâlnite sunt durerea, sângerări minore, vânătăi în zona în care au fost introduse acele.
Citește și Polenul de albine: 10 beneficii pe care le poate aduce sănătății.
