Chiar dacă veganii se vor supăra, mai mult de jumătate din mâncarea oamenilor care trăiau în peșteri era compusă din carne grasă, pește gras și insecte grase.
Desigur, oamenii acelor vremuri mâncau și hrana vegetală, dar era consumată doar atunci când era disponibilă. În perioada iernii spre exemplu, era greu de găsit.
Oamenii consumau o mulțime de alune în timpul „sezonului alunelor”, nuci, nuci de fag, diverse tipuri de căpșuni, mure, zmeură, merișoare care erau mai des întâlnite decât astăzi, mere sălbatice, pere sălbatice, cireșe sălbatice și smochine. Hrana care era absolut necesară trebuia să conțină grăsimi și carbohidrați. Niciun Neanderthal nu și-ar fi putut permite să trăiască doar cu legume într-o lume înghețată și atât de solicitantă din punct de vedere fizic.
Era esențial să obțină cât mai multe calorii din cât mai puține alimente. Cu burta plină de verdețuri era greu să alerge sau să lupte.
Problema mâncării, așa cum ni se prezintă ea astăzi nu are nimic de a face cu poveștile despre oamenii din trecutul îndepărtat care se hrăneau doar din plante. Din câte putem observa, carnea și grăsimile erau necesare pentru supraviețuirea în acele vremuri. De aici trebuie să reținem faptul că nu carnea sau grăsimile sunt cele care ne afectează sănătatea. Probleme încep să apară atunci când mâncăm carne tratată cu diferite substanțe, când mâncăm carne grasă în exces iar pe lângă toate acestea nu facem deloc mișcare fizică.
Plantele și fructele pe care le mâncăm noi astăzi, pot fi la fel de periculoase fiind stropite cu pesticide și chimicale tocmai pentru a rezista transportului și temperaturilor prea mici iarna și prea mari vara. O viața echilibrata presupune, pe lângă o alimentație cât mai variată, mișcare fizică regulat.
Citește și Povestea neștiută a omului cu trei picioare – Frank Lentini.
