Zi de zi, organismul uman ne transmite mesaje cu privire la starea de sănătate, prin mecanisme de apărare ale corpului. Strănutul, căscatul sau tresăritul sunt unele din puținele mecanisme de apărare al căror rol a fost identificat de către oamenii de știință, însă multe din acestea încă rămân un mister pentru rasa umană.
Pielea de găină
Unul dintre cele mai cunoscute mecanisme de apărare ale corpului este așa numita „piele de găină”. Se știe faptul că pielea este responsabilă cu creșterea firelor de păr. La nivelul fiecărui fir de păr se află un nerv ce provoacă o reacție nervoasă. Așa se face că în anumite situații, de exemplu atunci când ne speriem, avem emoții, ne este frică sau frig, la baza fiecărui fir de păr se formează mici umflături. Acestea au ca scop reducerea cantității de căldură pe care corpul o pierde, creându-se un strat izolant care protejează pielea.
Încrețirea pielii
Acest fenomen are loc de obicei la nivelul degetelor în momentul în care pielea noastră ia contact cu o cantitate mare de lichide și pe un timp îndelungat. Astfel, pielea devine mai aderentă pentru a se adapta mediului alunecos.
Lacrimile
Cercetătorii au ajuns la concluzia că exista trei tipuri de lacrimi: bazale, reflexe și psihice. Cele bazale au rolul de a lubrifia corneea, spre a preveni deshidratarea; cele reflexe apar în momentul în care ochii noștri sunt afectați de diferiți factori externi iritanți pentru a spăla ochiul (de exemplu atunci când tăiem ceapă); lacrimile psihice sunt determinate de emoții puternice și intense (stres, fericire, suferință, furie), acestea conțin un analgezic natural.
Tresăritul
Tresăritul sau, în termeni științifici, „spasmul hipnagogic” este un spasm muscular care apare atunci când ne aflăm în perioada de tranziție dintre veghe și somn. Acesta poate apărea din cauze externe precum aprinderea luminii, zgomote și atingeri bruște sau interne: relaxarea mușchilor înainte de a adormi profund determină creierul să trimită avertizări terminațiilor nervoase pentru a rămâne în alertă, sistemul nervos fiind confuz de tranziția dintre veghe și somn.
Sughițul
Sughițul face paret din categoria de mecanisme de apărare ale corpului uman și apare în momentul în care înghițim bucăți prea mari de mâncare. Prin urmare, nervul pneumogastric, care se află în strânsă legătură cu diafragma și stomacul, devine iritat, începând să se contracte și cauzând spasme musculare.
Întinderile/stretching-ul
Printre primele lucruri pe care le facem după ce ne trezim este întinsul. Acesta este determinat de faptul că în timpul somnului nu ne folosim mușchii la fel cum facem pe parcursul zilei, aceștia încordându-se și rămânând rigizi. Atunci când ne întindem, mușchii încep să-și revină în poziția obișnuită.
Căscatul
Adesea asociat cu senzația de somn, prin căscat inhalăm mai mult aer ce are rolul de termoreglare și oxigenare a creierului. În combinație cu întinsul, fluxul de sânge, pulsul și funcțiile altor organisme sunt reglate, oferind senzația de relaxare.
Pierderea memoriei
Pierderile de memorie apar, în general, în cazul în care o persoană are parte de experiențe foarte neplăcute. Astfel, creierul uman șterge momentele tulburătoare din amintiri pentru a ne proteja.
Febra
Fenomenul care apare atunci când temperatura corpului depășește aproximativ 37°C este semnul că organismul se confruntă cu o problemă, cum ar fi infecțiile bacteriene (unele dintre acestea nerezistând la acele temperaturi).
Strănutul
Responsabil cu protecția corpului de anumite bacterii și virusuri, strănutul este reprezentat de eliminarea aerului din plămâni, cu o viteză foarte mare, pe gură și nas din cauza particulelor străine care irită mucoasa. Se presupune că strănutul ar putea fi declanșat și de expunerea la lumină foarte puternică datorită legăturii dintre nervii ochilor și cei ai nasului.
Citește și Semințele de mac: Top 6 beneficii pe care le pot aduce sănătății
