Președintele francez Emmanuel Macron are dificila misiune de a încerca să calmeze spiritele într-un moment în care orice tentativă de dialog pare a fi, din capul locului, sortită eșecului. Magnitudinea protestelor din Franța și revolta fără precedent a unei părți însemnate a populației a ridicat o mulțime de întrebări în întreaga lume:
- Cum a apărut această situație și cine se află în spatele ei?
- Care sunt implicațiile externe în toată această ambuscadă care a căpătat proporții de ordin continental?
- Ce poate face Macron pentru a recâștiga echilibrul politic și social în regiune?
- Ce se poate alege de Uniunea Europeană în urma acestei revolte aparent inexplicabile a clasei muncitoare împotriva elitelor?
- S-a implicat Rusia în alimentarea unei astfel de situații, precum consideră o bună parte dintre comentatorii și analiștii europeni?
Mișcarea vestelor galbene a provocat pentru al patrulea sfârșit de săptămână consecutiv violențe greu de închipuit la data alegerii lui Emmanuel Macron în fruntea țării. Revolta clasei muncitoare, a familiilor care trăiesc de pe o zi pe alta din salariul minim a fost provocată de mai multe decizii considerate a fi în favoarea celor bogați din Franța. Lumea îl condamnă pe Macron că face pe plac elitei populației și că a întors spatele celor mulți. Această etichetă este cu atât mai îngrijorătoare cu cât se pliază, chiar dacă fără argumente deocamdată, pe un discurs aparent anti occidental, îndreptat împotriva Uniunii. Lucru care este terifiant pentru Paris, Bruxelles și Berlin, având în vedere că Macron a fost văzut de mulți ca fiind garantul unei Uniuni prospere și puternice, dar care se clatină serios în ultima perioadă sub undele de șoc ce pleacă din Franța și se simt în tot continentul (în unele locuri chiar prin intermediul unor mișcări de stradă asemănătoare).
Dincolo de pagubele materiale și de șocul pe care l-a resimțit și îl va resimți economia franceză și europeană, cel mai discutat scenariu este cel al viitorului incert al blocului Uniunii. Multe voci ale intelectualității europene sunt de părere că acesta ar putea fi sfârșitul UE, incapabilă să răspundă echilibrat, coerent și eficient zgâlțâielilor sociale tot mai serioase venite, culmea, din tot mai multe direcții.
Așadar, Emmanuel Macron scrie în aceste momente nu numai un discurs adresat vestelor galbene, francezilor sau europenilor, ci unul adresat întregii lumi.
