Ce înseamnă stare de alertă și care vor fi diferențele? Actual

Ce înseamnă stare de alertă și care vor fi diferențele?

Klaus Iohannis a anunțat că starea de urgență nu va fi prelungită, iar de la 15 mai România va trece la stare de alertă. Iată ce însemnă starea de alertă și cum se diferențiază de starea de urgență.

„Starea de urgenţă nu va fi prelungită. În acest fel, data de 14 mai va fi ultima zi în care mai avem stare de urgenţă în România. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra într-o aşa numită stare de alertă (…) ne vom putea mişca în interiorul localităţii unde avem treabă, dar fără exagerări. Deplasările să se facă atunci când sunt necesare, dar nu vom mai fi obligaţi să declarăm unde mergem”, a declarat şeful statului.

“Așa-numita relaxare se va face pas cu pas, un astfel de pas fiind de regulă cam de 2 săptămâni. Următorul calup de măsuri de relaxare va veni la începutul lunii iunie. Din 15 mai, se vor redeschide saloanele de coafură, frizeriile, precum și cabinetele stomatologice și muzeele.

Dar toate în condiții speciale de distanțare, de igienă. Cu toții vom purta mască în spații publice închise, în transportul public în comun. Măsurile de mișcare mai liberă nu se aplică în localitățile în carantină”. 

Ce înseamnă stare de alertă?

Avocatul Codrin Ţarălungă ne explică faptul că starea de alertă poate fi instituită în cazul iminenţei apariţiei sau a declanşării unei situaţii de urgenţă. Desigur, epidemia intră în sfera de aplicare a stării de alertă, ca situaţie de urgenţă, cu precizarea că starea actuală este “în plină desfăşurare spre regres”.

Conform fostului președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, pe timpul stării de alertă nu vor putea fi emise ordonanțe militare, iar cetățenii nu vor putea primi amenzi.

„Starea de alertă este mai simplă, mai mică decât starea de urgență. Starea de urgență este la nivelul ministrului de Interne, decretată de președinte. Starea de alertă este declarată de Comitetul pentru situații de urgență, cu aprobarea premierului”, a explicat Augustin Zegrean, pentru Digi24.

„În starea de alertă nu se pot da ordonanțe militare. Se pot da doar ordine, care nu au aceeași putere. De asemenea, în starea de alertă nu se pot stabili amenzi. Dacă vor să mențină amenzile, vor trebui să dea o lege”, a mai explicat el.

Prin urmare, instituirea stării de alertă este, teoretic, una dintre posibilităţile la îndemâna autorităţilor, prin care s-ar putea corela relaxarea restricţiilor din perioada stării de urgenţă cu necesitatea menţinerii responsabilităţii statale în ceea ce priveşte controlul situaţiei de urgenţă şi, în final, eliminarea riscurilor determinate de epidemie.

Articole similare.

Sursă foto