Realitatea doare, hai să fim sinceri. Când a fost cazul de laude, am lăudat. Când a venit vorba de critici, am făcut-o fără probleme. Așa ne-am învățat să ne facem treaba. Iar acum, din păcate, ne vedem din nou în poziția de a-i arăta cu degetul pe cei care ne conduc.
Să zicem că și-au făcut bine treaba în perioada cea mai critică. Probabil că fără măsurile impuse din timp de Iohannis, Orban, Arafat și Tătaru acum am fi fost mult mai rău. Doar că de la un timp, de când a început să adie din nou briza alegerilor și au reapărut conflictele politice, guvernanții și președintele au început să se cam încurce unii pe alții. Își cam dau cu stângul în dreptul fără un motiv anume. Cum s-ar spune în tenis, comit greșeli neforțate de adversar.
Realitatea doare, dar ne obișnuim
Așa am ajuns în foarte ciudata situație de a avea trei zile de vid legisltiv în plină pandemie planetară. Este inacceptabilă lentoarea și incapacitatea autorităților de a găsi soluții pentru vineri, sâmbătă și duminică. Doar Iohannis ne-a anunțat de 2-3 săptămâni că pe 15 ie;im din starea de urgență și va urma una de alertă… Ce au păzit atât? Cum se vor descurca polițiștii, de exemplu? Cum vor explica ei cetățenilor că „a trecut starea de urgență, urmează starea de alertă, dar nu încă; deocamdată a intrat în vigoare doar starea de relaxare.”
Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns. Singurii îngrijorați de toată situația asta par a fi Nelu Tătaru și Raed Arafat. Din tot conflictul ăsta imbecil pe putere, ei par singurii care au rămas conectați la gravitatea situației sanitare. Doamne ferește să se întâmple ceva în perioada asta sau după relaxarea pe care o avem în față. Nici nu vrem să ne gândim la ce haos ar putea fi supusă țara dacă un al doilea val de îmbolnăviri apare mai repede decât se așteaptă toată lumea.
Citește și:
Regula ce trebuie respecată și în starea de alertă
Patriarhul Daniel propune amânarea Împărtășaniei
